Dupa lecturarea delicioasa a celui de al treilea numar al Revistei de Literatura si Arta pentru Tineret „Phoenix”, avem certitudinea ca noua publicatie literar-artistica si-a luat de-a binelea zborul, aducind in casele si in inimile noastre suflul proaspat al unei literaturi si arte in curs de afirmare.
Este adevarat ca Leonard Tuchilatu, Dumitru Fusu, Petre Popa, Grigore Grigorescu, Steliana Grama, Dorin Circhelan si alti semnatari ai revistei au editat carti intregi, iar Traian Vasilcau (Traianus) are in palmaresul sau douazeci si doua de volume. E adevarat si faptul ca in ziare si reviste si-au vazut tiparite si pina acum incercarile poetice si cele prozastice Rodica Sahaidac, Mara Vladiceanu, Grigore Teslaru, Nicolae Fabian si alti autori prezenti, recent, in „Phoenix”. Or, noua publicatie literar-artistica nu ignoreaza in principiu operele scriitorilor consacrati, ci insereaza in paginile sale texte inedite si de o calitate pilduitoare din creatia Magdei Isanos, a lui Paul Mihnea, Victor Teleuca, Ilie Motrescu, Nicolae Esinescu, Ioan Minascurta, Haralambie Moraru, Victor Prohin, Valeriu Babansky, Leo Bordeianu si a altor scriitori cunoscuti. Sunt prezenti cu exegeze critice Mihai Cimpoi, Tudor Palladi si alti impatimiti ai lecturii. Nu lipsesc traducerile din prozatori si poeti notorii, ca William Faulkner, William Saroyan, Ivan Bunin, Anna Ahmatova...
Importanta compartimentelor completate cu opere si fragmente datorate scriitorilor nominalizati rezida in exemplele ori chiar – de ce nu? – povetele pe care inaintasii le ofera autorilor tineri si deocamdata neexperimentati. intru confirmarea acestui adevar nu putem sa nu citam, bunaoara, din William Faulkner: „Scriitorul nu trebuie sa fie niciodata satisfacut de ceea ce a realizat”, „Nu-ti da osteneala sa fii mai mare decit contemporanii si predecesorii tai. incearca sa fii mai mare decit tine insuti”, „Scriitorul este raspunzator in primul rind fata de arta sa...”
Totusi, paginile noii publicatii sunt acoperite, in majoritate, de incercari / dibuiri literare ale unor proaspeti aspiranti la gloria scriitoriceasca: Aura Marin, Angela Olaru, Irina Sova, Carolina Rudinschi, Galina Mardare, Elena Sarivan, Ion Z. Tudor, Vasile Bajan, Iurie Badicu, Radu Calin, Vasile Ciobanu – lista oricum ar fi incompleta. si tocmai in selectarea pentru publicare a probelor literare ale acestora se verifica bunavointa, intelegerea si – altfel cum? – exigenta colectivului redactional (director fondator Traianus, redactor-sef Nicolae Fabian). Si – n-am grai intr-un ceas rau – echipa revistei face fata cerintelor asumate. Ion Z. Tudor, de exemplu, nascut in satul Sinesti, a absolvit facultatea de pictura si grafica, posedind concomitent si inclinatii spre arta cuvintului. Dar „intr-o zi tatal i-a ars poeziile”. Or, fapta necugetata a parintelui nu l-a osindit pe fiu la mutenie: „in padurea-mi de cuvinte / Filele au prins la bruma, / intr-un ochi de vers aduna / Gheata clipelor marunte. // in padurea-mi de cuvinte / Florile isi pierd parfumul / si-un nectar pravale drumul / Peste clipele marunte...”
Aura Marin ridica la rangul de simbol atoateincapator floarea de lotus, in poezia „Dorinta”: „intotdeauna mi-am dorit o floare de / lotus / dimineata / cind soarele isi intinde lenes / razele aburinde / o floare de lotus / ca o coroana de rege / ma incita prin imposibilitatea de a o avea // intotdeauna mi-am dorit o floare de / lotus / printre jucariile copilariei, / prin cartile adolescentei, / in privirile semenilor mei / am cautat si mai caut si astazi / o floare de lotus”...
Vasila Bajan isi imagineaza si traieste o stare poetica incordata, un spectacol in miniatura cu insasi Moartea si, in clipa in care „ochii urca spre pleoape reci ca piatra de granit”, iar „sufletul spre git alearga zbuciumat si hartuit”, gaseste in sine puteri sa-i propuna celei cu coasa neiertatoare: „O, turbato! O, nebuno! Da-mi o ora de ragaz / Sa petrec o ora-n voie dincolo de-al tau zagaz! / si sa rid copilareste cu ochi veseli si zglobii, / Culegind speranta dulce de pe steaua de iubire, / Inima duios sa-mi cinte in fiorii de extaz, / O, turbato! O, nebuno! Da-mi o ora de ragaz!” Tinarul imblinzitor al cuvintelor e predispus spre interpretarea filozofica a lucrurilor si in alte piese lirice care infrumuseteaza sanatos pagina de revista: „Credeam ca viata e un vis / Croit cu sens de basm si paradis, / Dar e gigantul teatru intins sub largul boltii, / in care noi – actorii – jucam regia sortii...”
Curajoase si temerare sunt coboririle in intimitatea sufletului, pe care si le ingaduie Ileana Rusu in „Mireasa nimanui”, „Sunt singura” si in alte poezii generatoare de promisiuni consistente.
O certa revelatie constituie probele de introspectie sufleteasca si intelectuala ale Irinei Sova, eleva in clasa a XI-a a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Falesti. De-a dreptul socanta in sensul sublim al cuvintului e dezlantuirea sufletului si a imaginatiei in pagina dubla, pe deplin meritata, a Carolinei Rudinschi; sperante imense alimenteaza pagina cu versuri de Ciprian Chirvasiu; promitatoare se prezinta imaginatia lui Vasile Ciobanu, care asterne pe hirtie aceasta originala si sugestiva „Situatie”: „Mi-am intors peretii camerei / pe dos / si de pe atunci suport un vacarm / de voci si suspine / straine... / Suna cineva la usa, / dar sunt eu / si n-are cine-mi deschide...” Sirul numelor si, respectiv, al exemplelor care ne determina sa salutam fara rezerve noua revista „Phoenix” si sa va indemnam si pe dumneavoastra, stimati cititori, s-o cautati si s-o savurati este de pe acum destul de lung. si-i dorim sa creasca mereu, spre jinduita de noi toti prosperare a culturii noastre nationale.
Ca se impune de urgenta acordarea unui spatiu mai larg compartimentului Arta (a se vedea subtitlul revistei), ca ar fi bine sa fie prezentati, oricit de succint, toti autorii care publica pentru prima oara poezii, proza, piese de teatru ori – de ce nu? – exegeze critice, ca in calitate de intervievati e imperios sa fie invitate personalitati notorii, ca echipa redactionala are obligatia de a citi cu mai multa migala textele pentru a evita greselile de tot soiul (chiar in titlul eseului nostru din nr. 3 a aparut o gafa, in loc de exigentei operatoarea de la calculator a cules existentei si... mai cauta vinovatul!) si alte asemenea reprosuri se cer formulate pentru ca, luindu-le in seama, redactia sa reuseasca a propune publicului cititor o revista cu adevarat prestigioasa.// Ion Ciocanu // Flux


Publicat la: 16 Ianuarie 2006   

Sursa:

Arhiva