Piata „Vasile Alecsandri” din Balti este in maini de nadejde
In timp ce barbatii administreaza municipiul Balti, salubrizarea orasului o fac, in mare parte, femeile. Acestea constituie 72 la suta din numarul total de maturatori angajati la IM „Gaspodaria Specializata Auto” din localitate. Zilnic, 38 de femei se trezesc cu noaptea in cap pentru a ajunge la ora sase la „locul de lucru”. Inarmate cu maturi, farase si cosuri de gunoi pe rotile, ele aduna resturile menajere. Fiecare dintre ele are in grija un sector al orasului.

Cea mai experimentata maturatoare din Balti este o femeie. Are 59 de ani, este vaduva si se numeste Anastasia Cuzminscaia. Ea matura matura strazile orasului timp de 26 de ani consecutiv. Desi ziua de munca a maturatorilor se sfarseste la ora 13:00, matusa Anastasia poate fi vazuta la locul de munca si in a doua parte a zilei. Si asta pentru ca i-a fost incredintat cel mai important sector al Baltiului – „Piata Vasile Alecsandri”.

„Acesta este cel important sector pentru maturatori, dar aici este cel mai greu de lucrat, deoarece prin Piata „Vasile Alecsandri”, zilnic, trec foarte multi oameni, iar eu trebuie sa strang gunoiul din urma lor. In alte sectoare nu exista atat de multa lume. Desi exista multe cosuri de gunoi, oamenii s-au obisnuit sa arunce sub picioare mucurile de tigara si hartiile. Am observat ca cel mai mult gunoi il fac barbatii si copiii. Pentru a putea supravietui, eu m-am angajat cu o norma si jumatate. Asta ar insemna un spatiu de peste sase mii de metri patrati. Pentru aceasta primesc circa 1700 de lei lunar. Dar este prea putin pentru munca grea pe care o fac”, povesteste Anastasia Cuzminscaia.

Femeia spune ca s-a obisnuit cu aceasta munca. Chiar imi place, sustine tusa Anasatasia. Din acest motiv va lucra pana cand va mai avea puteri. Desi munca de maturator este destul de dificila si presupune riscuri in ce priveste sanatatea.

„Suntem mai multe femei. Majoritatea pensionare. Pensia nu ne este suficienta, de aceea mai lucram cat mai putem. Chiar daca ploua sau ninge, noi iesim in strada la locul de munca. Tot timpul am strans gunoaiele dupa cineva. Si acum ce mai putem face? Ne-am obisnuit. Ne bucuram ca in ultimul timp iernile nu sunt atat de grele ca odinioara.”, se destainuieste femeia.

Destinul Anastasiei Cuzminscaia este similar cu destinul a mii de femei din Balti care spala vasele in cafenele si restaurante, fac curatenie in scoli, spitale, magazine, institutii publice si intreprinderi.
Curatenia, dereticatul sau menajul in general, fie in institutiile publice, fie in sectorul privat este „apanajul femeilor”, o activitatea la care barbatii nu se inghesuie, deoarece continua sa fie perceputa ca fiind o „treaba femeiasca”.

Balti: administrarea este la cheremul barbatilor
„Capiatala de nord” a R. Moldova este condusa de barbati, fiindca administrarea urbei este preponderent masculina. Co-raportul dintre alesele locale din oras si maturatoare este de 11% la 72% Desi femeile sunt pretuite de angajatorii din Balti pentru atitudinea responsabila fata de munca, in localitate numarul femeilor somere este mult mai mare decat cel al barbatilor fara o slujba.

Expertii sustin ca starea de lucruri este conditionata de atitudinea discriminatorie vizavi de pozitia sociala a femeii, precum si de cultura patriarhala a moldovenilor.

Deciziile locale sunt luate de 35 de consilieri locali, dintre care doar 4 sunt femei. Desi secretarul Consiliului Municipal Balti este femeie, ea nu are drept de vot si se poate implica doar in organizarea procesului decizional. Prezenta feminina in administratia orasului Balti este net inferioara prezentei masculine. Intotdeauna, la Balti, primarul localitatii a fost barbat, iar in prezent doar una dintre functiile de viceprimar este detinuta de o femeie. In acelasi timp, zece din cele 17 structuri ale Primariei Balti sunt conduse de femei. Prezenta feminina din cadrul administratiei locale depaseste cantitativ prezenta masculina cu cit coborim de la functiile importante de decizie spre cele executive din esaloanele de jos, din culisele actului de administrare. Cele 30 de servicii de control si evidenta descentralizate din teritoriul localitatii sunt, de asemenea, conduse, in mare parte, de barbati. Astfel, femeilor le-au fost incredintate spre administrare doar sapte astfel de institutii: Inspectoratul Fiscal, Directia controlului financiar si revizie, Inspectoratul Constructiei, Oficiul Starii Civile, Camera Inregistrarii de Stat, Camera de Conturi si Judecatoria.

Ce spun expertii?
Experta in domeniul egalitatii de gen, Loretta Handrabura, este de parere ca tendintele in acest sens de la Balti ilustreaza situatia in plan national, intrucat atat in administratia publica centrala, cat si in administratia publica locala, funtiile principale sunt detinute de barbati.
„Functiile de la baza piramidei in administrare revin, in principal, femeilor. Atat la intreprinderi, cat si in institutiile administratiei locale sau centrale, strategiile de baza sunt adoptate de persoanele care se afla in varful piramidei, adica de catre acei care detin functii de decizie si control si nu de catre cei care detin functii de executare. Desi femeile depasesc uneori numarul barbatilor intr-o anumita institutie, de cele mai multe ori barbatii hotarasc pentru ele, pentru ca ei sunt majoritari in functiile de decizie. In cazul in care ne dorim ca in Moldova sa avem o democratie participativa este nevoie de a crea conditii egale pentru ambele genuri de a participa la actul decizional si excluderea prejudecatilor care isi trag radacinile din cultura noastra patriarhala”, explica Loreta Handrabura.

Femeile fata cu somajul
La Universitatea de Stat „Alecu Russo” numarul fetelor este mai mare decat cel al baietilor. Aceeasi situatie se atesta si la colegiile din localitate. In acelasi timp, femeile formeaza cota cea mai mare a somerilor.
„In primele 11 luni ale anului curent, la Agentia pentru Ocuparea Fortelor de Munca au fost inregistrate 3627 persoane care sunt in cautarea a unui loc de munca. Dintre acestea 2191 sunt femei, ceea ce constituie 60,4 % din numarul somerilor balteni. Mai bine de jumatate din numarul femeilor in somaj sunt tinere cu varste de pana la 24 de ani, sau femei cu varste cuprinse intre 30 si 49 de ani. In aceste perioade ale vietii femeile sunt mai vulnerabile in ceea ce priveste somajul”, sustine Ilie Chitac, seful Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca din Balti.

Ce arata barometrul de gen?
„Barometrul de gen din 2006 arata ca, in republica, circa 60% din persoanele cu studii superioare sunt de gen feminin. Paradoxal insa lucrurile se schimba atunci cand e vorba de angajare. Chiar daca unele femei au absolvit cate doua facultati si au facut masterat, ele pot fi regasite in listele somerilor. Am zice ca ele sunt, astfel disciminate, deoarece angajatorii nu doresc sa angajeze in special tinerele femei, care au mai putina experinta si sunt viitoare mame. Deseori patronii, intelegand ca o femeie, fiind abia casatorita, urmeaza intr-un viitor apropiat sa devina mama, angajeaza barbati la serviciu pentru a nu fi obligat sa plateasca un concediu maternal sau concedii de boala in cazul imbolnavirii copiilor”.

In orasul Balti functioneaza 12 fabrici de confectii, unde numarul angajatilor se ridica la ordinul miilor, dintre care 90% sunt femei. Acestea sunt angajate pentru muncile necalificate sau pentru activitati secundare, pe cand factorii de decizie in intreprinderi sunt detinute, in mare parte, de catre barbati. Solicitati sa explice cauzele tendintei de feminizare a personalului, patronii fabricilor de confectii indica atitudinea responsabila fata de obligatiuni, disciplina si gradul moral ridicat de care dau dovada femeile spre deosebire de barbati.

Comentariul expertului
Loreta Handrabura considera eronata opinia privind lipsa unei discriminari de gen in cazul in care intr-o anumita structura femeile domina din punct de vedere cantitativ.
Exista anumite domenii feminizate, cum ar fi educatia, medicina, agricultura, industria usoara. Respectiv, femeile sunt acelea care cunosc mai bine problemele din aceste sfere si au si solutiile. Ce atestam de fact. Strategiile de dezvoltare sau de ameliorare din aceste domenii sunt decise, de regula tot de catre barbati, care, desi sunt foarte putini la numar,d in „intamplare” sau nu detin functilei de conducere (ministru, viceministru, directori etc.). Este inadmisibil de a bifa doar in dreptul tratatelor si documentelor pe care Republica Moldova le-a ratificat la capitolul drepturile omului. La un an deja de la adoptarea Legii cu privire la egalitatea de sanse intre femei si barbati constatam ca aceasta nu numai ca nu este implementata, ci nici nu este cunoscuta de legiuitori, angajatori, politicieni s.a. Daca rasfoim orice ziar, constatam canu numai publicitatea, imaginile, ci si multe din anunturile de angajare sunt sexiste: „Secretara, placuta la infatisare, etc”... Prin urmare, in acest sens, sunt discriminati si barbatii care si-ar dori, la randul lor,sa ocupe un post de secretar, frizer, de dadaca chiar, sau, daca ne referim la imaginile din media scrisa – sa aiba si ei o pagina speciala de genul „Baiatul din ultima pagina, in care sa-si etaleze languros si sexi corpul, afirma experta.

Solutii de depasire a discriminarii gender

Sugestii din strainatate:
Expertul in problemele pietii de munca Per Lindberg (Suedia): „Pentru a exclude in Republica Moldova discriminarea de gen in ceea ce priveste plasarea in campul muncii, este nevoie de a actiona simultan in cateva directii. In primul rand, pentru ca femeile sa aiba posibilitate de a se afirma profesional, este nevoie de instituirea unor crese specializate, pentru ca mamele sa-si poata lasa in grija copiii, pentru a putea sa-si continue cariera si pentru a nu regresa pe parcursul concediului de maternitate. De asemenea, este nevoie de a reglementa strict modul in care sunt plasate anunturile in ziare privind locurile de munca. Pe langa competentele pe care trebuie sa le aiba o persoana care urmeaza sa fie angajata la un post de munca, angajatorii indica si sexul persoanei care corespunde cerintelor de angajare. Aceasta diferentiere a locurilor de munca pentru barbati sau pentru femei este ilegala in tarile europene si se sanctioneaza cu amenzi destul de mari. Faptul ca angajarea in munca se face dupa competenta si nu dupa sex ar trebui stipulata chiar si in Constitutia fiecarui stat”.

Sugestii autohtone:
Expera in domeniul egalitatii de gen, dr. conf. univ., Loreta Handrabura (R. Moldova): „Datorita culturii patriarhale, practic toate problemele legate de casa si copii sunt lasate pe umerii femeilor, acestea fiind considerate o responsabilitate primara, naturala a femeilor. Or, multe dintre femei, desi au potential intelectual, competente profesionale, sunt impiedicate de aceste duble sau triple poveri (activitatile casnice, profesionale si comunitare) sa se afirme in viata publica, politica sau in activitatea profesionala. In societatea noastra, ca si in multe altele, educatia este perceputa gresit ca fiind o „grija preponderent materna”, nu si paterna. Daca barbatii sunt privati de sansa de a se regasi in viata domestica, atunci femeile sunt private de sansa de a se regasi in viata publica. Din acest considerent si inechitate, femeile in special, dar si barbatii, pledeaza pentru o discriminare de gen pozitiva, ceea ce ar insemna obligativitatea agentilor economici, unitatilor administrative, partidelor politice de a respecta o anumita cota de gen in ceea ce priveste numarul femeilor sau barbatilor intr-un anumit domeniu si mai cu seama in pozitiile decizionale. In asa fel, barbatii si femeile vor constientiza deopotriva necesitatea si castigul parteneriatului de gen in sfera privata si publica. Pentru ca, desi femeile si barbatii sunt diferiti, au nevoi si necesitati de gen comune, dar si diferite, ei se completeaza reciproc asigurand astfel o viziune si solutii complexe pentru demersul nostru existential, si nu unilaterale (doar masculine), precum s-a intamplat pe parcursul intregii noastre istorii si continua sa se mai intample”.

Carul, se pare, s-a miscat din loc
La 5 decembrie curent Comisia parlamentara pentru drepturile omului a desfasurat audieri publice privind realizarea capitolului 11 din Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului in Moldova (PNADO) - „Asigurarea drepturilor femeii”.

La sedinta au participat deputati din Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru Protectie sociala, sanatate si familie, reprezentanti ai Guvernului, precum si lideri ai sindicatelor, organizatiilor neguvernamentale din tara profilate pe domeniul drepturilor femeii si a egalitatii de gen, reprezentanti ai organismelor internationale si ai comunitatii donatorilor.

In cadrul audierilor a fost facute publice si rezultatele unui studiu de evaluare a implementarii prevederilor acestui capitol care vizeaza promovarea egalitatii de sanse pentru barbati si femei, eliminarea atitudinii sexiste si discriminatorii, a portretizarilor stereotip ale femeilor si barbatilor, asigurarea de sanse egale pe piata muncii, precum si prevenirea si combaterea violentei domestice.

Potrivit expertilor, dezbaterile publice au fost organizate cu scopul de a impulsiona crearea unui cadru legislativ adecvat pentru egalitatea reala de gen in Republica Moldova, inclusiv in ce priveste asigurarea de sanse egale pe piata muncii. Carul s-a miscat din loc. Sa vedem unde va ajunge.  // DECA-Press



Publicat la: 11 Decembrie 2007   

Sursa:

Arhiva