Aproape fiecare dintre noi a avut de suferit din cauza herpesului. Deşi trăim într-o lume în care se construiesc rachete spaţiale, herpesul continuă să ne dea bătăi de cap. Odată contactat, virusul rămâne în organism şi apare când ţi-e lumea mai dragă, cu imunitatea mai slabă, sub forma veziculelor dureroase şi cu totul inestetice.

Această patologie este cunoscută încă din antichitate. Din cauza formelor inestetice ale leziunilor herpetice, imperatorul roman Tiberius le interzicea senatorilor să se sărute, când se salutau la adunările senatului. Leziunea herpetică este cauzată de virusul Hepes Simplex (HSV). Circa 90 la sută din populaţia pământului a achiziţionat acest virus, deşi el poate să rămână inactiv în organism toată viaţa.

Virusul se transmite prin contact direct între veziculele persoanei cu erupţie şi pielea celeilalte persoane, de obicei, în copilărie, la vârsta de 3-4 ani, când copilul e sărutat de purtătorii de infecţie: părinţii, fraţii sau alte rude. Prin contact indirect, cum ar fi folosirea aceluiaşi ruj, se transmite mai greu, dar e posibil şi e de evitat. Virusul pătrunde prin piele în mucoase, apoi ajunge la terminaţiile nervoase. HSV migrează prin celulele nervoase, până la ganglionul nervos trigemen, localizat în craniu şi „adoarme” aici, până la următoarea reactivare. Reactivarea virusului are loc în cazurile când imunitatea organismului slăbeşte: gripă, stres, oboseală, expunere îndelungată a pielii la soare, alergii alimentare, tratamentul dentar, menstruaţie, întrebuinţare excesivă a alcoolului etc. Daca ai intrat în contat cu cineva infectat nu vei şti dacă ai luat virusul decât după ce îţi faci analize, fiindcă virusul se poate manifesta oricând în timp. Şi chiar dacă purtătorul nu face boala nu înseamnă că nu o poate transmite altcuiva. Virusul există în salivă şi atunci când nu provoacă erupţii şi se poate transmite partenerului prin sărut.

Herpes oral sau genital?

Dacă ai contactat virusul care provoacă erupţii în zona buzelor, nu vei face şi herpes genital. Viruşii care provoacă erupţii în cele două zone sunt diferiţi, dar înrudiţi. În cazul în care pielea contactează cu ambele tipuri de viruşi poţi face atât herpes oral, cât şi genital.

Înainte cu 6-48 ore ca leziunea herpetică să devină vizibilă, pacientul poate simţi usturime, arsură, prurit ( mâncărimea pielii), amorţeală, creşterea sensibilităţii în zona afectată. Anume în această fază este cel mai indicat de aplicat tratamentul antiviral, care poate preîntâmpina apariţia leziunii herpetice propriu-zise. Tratamentul antiherpetic se face cu preparate ce conţin substanţa aciclovir. Ea distruge AND-ul viral. Preparatele contemporane ca zoviraxul, valtrexul, euviroxul sunt eficiente în lupta cu HSV.

Leziunea herpetică e formată din vezicule care sunt localizate la nivelul buzelor şi la marginea externă a buzelor. Veziculele se rup, se elimină spontan lichid şi apoi se formează o crustă. Vindecarea se produce după câteva zile. Atunci când veziculele se rup, bolnavul este foarte contagios, deoarece lichidul eliminat din vezicule conţine milioane de viruşi. Bolnavul în această perioadă nu trebuie să sărute alte persoane sau să se scarpine la buze. Tratamentul antiviral nu poate distruge rezevorul de viruşi stocat în ganglionul nervos trigemen. Pentru a nu avea această „urâţenie” pe buze e necesar să ne fortificăm imunitatea, ducând un mod de viaţă sănătos. / Eugen GAVRILIUC // Flux


Publicat la: 22 August 2007   

Sursa:

Arhiva