Motto: "Muzica româneascã din Basarabia a fost reînviatã "din morti", începând cu miscarea nationalã din 1989; vã spun asta ca artist format deja pe atunci." - Anatol Roscovan
de Gabriel Teodor Gherasim, New York

Gabriel Gherasim: Maestre Roscovan, dati-ne vã rog, câteva date biografice si profesionale!

Anatol Roscovan: Sunt nãscut la 21 ianuarie 1960 în orãselul Telenesti din centrul Moldovei, fost judet Orhei. Am absolvit scoala muzicalã din Telenesti. Apoi (1975-1979) am fãcut studii la Colegiul de Muzicã "Stefan Neaga" din Chisinãu, unde mi-a si venit pasiunea pentru muzica usoarã, eu specializându-mã atunci ca instrumentist (acordeon). Îmi plãceau foarte mult instrumentele cu clape în general, de aceea am avut tendinta de a avea si cele mai bune dintre ele, cum ar fi Yamaha, Corg si altele. Asa am început activitatea artisticã, ca instrumentist.

Dupã absolvirea Colegiului (1979-1983), am fãcut studii la Academia de Muzicã "G. Muzicescu" din Chisinãu, la catedra de muzicã popularã, specialitatea accordeon, si în paralel am cântat în formatiile "Mãrtisor" si "Miorita" - formatii de muzicã popularã româneascã din Republica Moldova, foarte renumite -, dupã care am sustinut examenul de stat cu formatia "Mãrtisor" (conducãtor Segiu Ciuhrii, Artist al Poporului).

Imediat dupã absolvirea Academiei de Muzicã, am primit invitatia de la un alt artist emerit, Iurie Sadovnic, din formatia "Legenda", afiliatã la Filarmonica Nationalã, ca sã lucrez cu ei. Cu aceastã orchestrã am dat spectacole în multe tãri strãine, cum ar fi Mongolia, Rusia, Germania, Belorusia, Estonia, Letonia, inclusiv în pozitia de conducãtor muzical al formatiei. Am pregãtit grupul pentru concursul Unional (URSS) al grupurilor muzicii de estradã, unde la Kiev am obtinut locul I, iar la Moscova, în finalã, ceva mai secundar, dar oricum foarte prestigios. Asta deoarece în juriu intrau stele ale muzicii usoare de atunci, precum Alla Pugaciova.
În 1987 am primit invitatia maestrului Mihai Dolgan din formatia "Noroc" ca sã activez timp de un an alãturi de maestrii Gheorghe Topa, Anatol Bivol, Larisa Ghelaga s.a. Cu ei am întreprins un turneu în Germania. Ulterior am format grupul “Colinda”, unde eram eu conducãtorul artistic. De aceastã formatie mã leagã multe realizãri frumoase, inclusiv înregistrarea a douã compact discuri la renumita firmã de specialitate "Melodia" din Kiev, Ucraina. Asta pânã în 1989.

Dupã 1992 am primit invitatia de la maestrul, dirijorul si compozitorul, premiat cu distinctia de Artist al Poporului, Gheorghe Mustea, ca sã fiu angajat în Orchestra Radio-Televiziunii Nationale Moldova, unde activez pânã în prezent, în calitate de instrumentist. De asemenea am si rolurile de aranjator si solist-vocalist.

În afara ocupatiei de la Radio-Televiziune, am un studiou - "Rav-Studio", pe lângã Palatul de Culturã al Feroviarilor, unde compun muzicã si mã ocup cu predarea muzicii la tineri interpreti, inclusiv la copii. În grupul "Rav-Studio" activeazã si solistii Angela Cabari si Ady - tânãr interpret si textier. Multi copii care au studiat cu mine, mai târziu au devenit interpreti profesionisti: Ady, Lina, Alexa, Cãtãlina Rusu, Cornelia Chise (grupul Milenium) s.a..

G.G.: Ce înseamnã muzica pentru dvs?

A.R.: Muzica este tot ce îmi ghideazã viata, o fac cu drag, deci întru totul, o iubesc de mic copil si activez învãluit de ea.

G.G.: În ce mãsurã muzica româneascã din Basarabia a constituit o fortã de rezistentã contra rusificãrii si de redesteptare a identitãtii românesti de la 1989 si în general, ca parte din coloana vertebralã a civilizatiei românesti dintre Nistru si Prut?

A.R.: Muzica româneascã din Basarabia a fost reînviatã "din morti", începând cu miscarea nationalã din 1989; vã spun asta ca artist format deja pe atunci. În acea perioadã, grupul nostru "Colinda", de exemplu, avea în repertoriu piese politice (Ridicã-te frate, Dumitru, Balada ciobanului, Drag mi-a fost s. a.). Participam activ în toate manifestãrile nationale cu zeci de mii de oameni, cenaclurile de atunci, însã cel mai mare imbold l-au adus regretatii Ion si Doina Aldea Teodorovici. De la ei am preluat multe piese si pe care le cântam atât noi adultii, cât si copiii, de la mic la mare (N. Red.: În acea perioadã, administratia lui Mircea Druc de la Chisinãu a trimis o comisie la Bucuresti si a propus unirea Basarabiei cu Patria-Mamã. Ion Iliescu, KGB-ist si presedinte al României, ales neconstitutional de trei ori de cãtre electoratul tãrii, a respins dorinta românilor-basarabeni, ceea ce a dus eventual la metamorfoza Chisinãului pânã la administratia rusofilã comunistã de azi).

G.G.: În 2002, în regiunea Cãlãrasi (orasul Ungheni), ati fost pedepsit de cãtre autoritãtile locale, pentru cã ati cântat la o procesiune religioasã "Tatãl Nostru" în româneste. Cum si-au explicat autoritãtile comuniste aceastã cenzurã, ce repercursiuni ati avut si ce a însemnat pentru dvs. ca sã aveti aceastã experientã în secolul XXI, pe pãmânt românesc?

A.R.: Este adevãrat... În plus, am fost pedepsit pentru interpretarea pieselor "Numai Poetul", text Mihai Eminescu, si pentru piesa "Eminescu", text Grigore Vieru, pe care le-am cântat în Chisinãu. Le-am cântat în fata clãdirilor Guvernului si a Parlamentului, am fost judecat în Judecãtoria Buiucani, Chisinãu, am fost dat "publicitãtii" la televizor, ca un rebel care încalcã "ordinea publicã", de fapt am cântat mult în mitingurile de protest. Dosarul meu a ajuns la Strasbourg, dar... oricum am fost amendat! Sentimentele mele în aceastã privintã vi le puteti imagina usor.

G.G.: Bãietelul dumneavoastrã pãseste pe urmele familiei, prin participarea ca interpret la festivaluri muzicale. A fost apreciat la spectacolul de la Mamaia. Câti anisori are si când a început interesul sãu pentru muzicã?

A.R.: Am doi copii. Stefãnel este deja câstigator al trofeului de la concursul de la Sanct-Petersburg, Rusia, pe 2006. Are 6 ani. Fetita, Julia, sper sã ne urmeze calea.

G.G.: Cum pot cititorii nostri sã vã contacteze?

A.R.: La adresa de e-mail: anatol_roscovan@mail.ru.

G.G.: Multumim pentru interviul acordat!

A.R.: Si eu!

Bookmark this news