Angajaţii instituţiilor medicale din R. Moldova au primit neoficial într-o perioadă de doar 12 luni, 153 mil. lei, marea parte în calitate de mită, arată un sondaj de opinii efectuat recent de Transparency International Moldova (TI) în 1375 de gospodării casnice. Marja de eroare a sondajului, potrivit autorilor, constituie 2,7 la sută.

Expertul TI, Iana Spinei, a specificat, în cadrul unei conferinţe de presă, că scopul sondajului realizat în diferite zone din R. Moldova a fost studierea situaţiei privind accesul populaţiei la serviciile medicale, analiza percepţiilor şi experienţelor referitoare la corupţia în sistemul ocrotirii sănătăţii, identificarea domeniilor sau sectoarelor afectate cel mai mult de corupţie, precum şi formularea unor propuneri referitor la remedierea situaţiei.

Sondajul a demonstrat că unul din principalele obstacole în accesul la serviciile medicale publice este necesitatea oferirii de mită. Cel mai mult se plăteşte neoficial în spitalele şi policlinicile de stat, respectiv 42 şi 39 la sută din valoarea totală a plăţilor. Cei mai plătiţi neoficial sunt chirurgii, urmaţi de medicii de familie, ginecologii şi obstetricienii.

Totodată, studiul probează şi un grad sporit de disponibilitate de a da mită angajaţilor din ocrotirea sănătăţii. Peste 34 la sută din cei intervievaţi au declarat că sunt decişi să mituiască medicii, iar circa 51 la sută – că vor studia situaţia, după care vor decide dacă vor da sau nu mită.

Printre obstacolele la serviciile instituţiilor medicale, respondenţii au mai invocat cozile interminabile la medici, dar şi costul ridicat al serviciilor medicale. Totodată, ei sunt de părere că în sistemul ocrotirii sănătăţii corupţia este alimentată nu doar de luare de mită, dar şi de cumetrism, furturi de medicamente cu ulterioara lor comercializare, impunerea consultaţiilor repetate contra plată, furtul sau distribuirea incorectă şi netransparentă a ajutoarelor umanitare medicale şi vânzarea acestora prin intermediul farmaciilor, prescrierea medicamentelor inutile pentru a mări vânzările farmaciilor etc.

Referindu-se la asigurările medicale obligatorii, 35 la sută din intervievaţii care nu deţin poliţe de asigurare medicală explică aceasta prin costul mare al acestora şi ineficienţa ei. Un număr similar de respondenţi afirmă că sunt de acord să plătească un preţ mai mare pentru poliţa de asigurare medicală doar pentru posibilitatea de a alege liber instituţia medicală, medicul, serviciile medicale şi posibilitatea de a acumula mijloacele neutilizate de plătitor.

Directorul executiv al TI, Lilia Carasciuc, a declarat, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, că pledează pentru flexibilitatea mecanismului de asigurări medicale, pentru libertatea opţiunii pacienţilor în alegerea instituţiei şi medicilor la care doresc să se trateze. „Numai în asemenea situaţie vor fi favorizaţi cei mai buni medici, care se vor bucura şi de salarii decente şi nu vor încerca să abandoneze meseria pentru a supravieţui. Cei slabi, care nu se bucură de autoritate şi nu au cunoştinţe suficiente pentru a trata calitativ, fie vor învăţa să o facă, fie vor abandona această meserie responsabilă”, susţine sursa citată.

Raportul Global asupra corupţiei 2006 lansat de Transpareny International demonstrează că în domeniul ocrotirii sănătăţii există multe dovezi ale fraudelor şi corupţiei – de la furturi şi estorcări mici până la abuzuri şi deturnări masive de fonduri bazate pe recompense angajaţilor în diferite ţări ale lumii.
// Info-Prim Neo



Publicat la: 06 Septembrie 2006   

Sursa:

Arhiva