Moldova.ORG - O suită de manifestaţii dedicate aniversării a 90 de ani de la adoptarea de către Sfatul Ţării a Declaraţiei de Unire a Basarabiei cu România a fost organizată joi, 27 martie, de Forul Democrat al Românilor din R.Moldova, revistele de istorie şi cultură „Cugetul” şi „Destin Românesc”, membrii grupului de iniţiativă „Sfatul Ţării”, precum şi Asociaţia Istoricilor din Moldova. Potrivit organizatorilor, cu această ocazie, la Chişinău au sosit oaspeţi de onoare din diferite zone ale României. Aceştea, împreună cu gazdele, au mers de dimineaţă la serviciile divine oficiate de Bisericile Mitropoliei Basarabiei întru comemorarea membrilor Sfatului Ţării, care au votat Declaraţia de Unire de la 27 martie 1918. La cimitirul central din strada Armenească au urmat momente de reculegere şi au fost depuse jerbe de flori la mormintele celor 10 membri ai Sfatului Ţării, care şi-au găsit aici odihna de veci. Mai târziu s-au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la busturile lui Mihai Eminescu, Nichita Stănescu şi Alexe Mateevici de pe Aleea Clasicilor.

În după amiaza zilei de joi, 27 martie, citeva sute de oameni au mărşăluit pe străzile capitalei din faţa actualului Parlament până la sediul Academiei de Muzica, Teatru şi Arte Plastice, unde, la 1918, se afla Sala de Şedinţe a Sfatului Ţării şi a fost votată Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România. Oleg Brega, unul din organizatorii manifestaţiei a menţionat că membrii grupui de iniţiativă „Sfatul Ţării” vor face toate demersurile posibile ca in incinta acestei instituţii de invăţământ să fie inaugurat un muzeu dedicat Sfatului Ţării şi evenimentelor de la 1918.

Apoi, participanţii la manifestaţie au format un lanţ viu. Apucându-se de mâini, eu au mers în tăcere de la sediul Sfatului Ţării de altădată, pe strada care acum îi poartă numele, prin faţa Parlamentului din centrul capitalei, ajungând în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Aici li s-au alăturat şi alţi manifestanţi. În luarea sa de cuvânt, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Vitalia Pavlicenco a declarat că împlinirea a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă este un eveniment care marchează viaţa noastră, aşa cum a marcat-o pe a părinţilor şi binicilor noştri. „Noi nu putem rămâne indiferenţi, mai ales că, spiritul nostru este românesc, iar viitorul nostru nu poate fi decât românesc şi european. Să nu ne fie frică de cei care ne-au furat trecutul şi prezentul. Acum ei vor să ne mai fure şi viitorul. Dacă vom fi curajoşi, Dumnezeu ne va ajuta să scăpăm de comunism pentru totdeauna”, – a mai declarat Vitalia Pavlicenco. Participanţii la manifestaţia din Piaţa Marii Adunări Naţionale au scandat „UNIRE!” şi „LIBERTATE!”.

Din Piaţa Marii Adunări Naţionale acţiunile dedicate Zilei Unirii Basarabiei cu România au fost transferate în sala mare a centrului „Leogrand”, unde au continuat până după ora 20 seara. La încheierea simpozionului dedicat aniversării a 90 de ani de la votarea Declaraţiei de Unire, participanţii au revenit la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt din Piaţa Marii Adunări Naţionale unde au aprins o mare de lumânări.

Declaraţia de unire a Basarabiei cu România (propusă de Blocul Moldovenesc şi adoptată în şedinţa Sfatului Ţării de la 27 martie/9 aprilie 1918)

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România. Această unire se face pe următoarele baze:

1. Sfatul Ţarii actual rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaşte de Guvernul român.

2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.

3. Competenţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.

4) Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale.

5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămân în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.

6. Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.

7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei în parlamentul român.

8. Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.

9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.

10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.

11. Toate călcările de legi, făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă, sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi totdeauna.

Preşedintele Sfatului Ţării, I. Inculeţ
Secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan

Bookmark this news