Lăsatul secului de Paşte, ceremonial complex de înnoire a timpului desfăşurat, în raport de calcul pascal, în perioada 1 februarie-8 martie. Lăsatul Secului de Paşte păstrează acte rituale specifice unui început de An Agrar celebrat la echinocţiul de primăvară. După apariţia creştinismului şi fixarea Paştelui în raport de echinocţiul de primăvară şi faza lunară, cele mai importante sărbători şi obiceiuri păgîne au fost împinse în afara ciclului pascal: la Lăsatul Secului de Paşte şi la Rusalii. Asemănător Anului Nou contemporan, scenariul ritual de înnoire a timpului ocupă mai multe zile „cosmogonice" (Săptămîna Nebunilor şi Săptămîna Cailor lui Sîntoader), împărţite în două părţi simetrice de „Revelionul" Lăsatului de Sec, desfăşurat, de obicei, sub cerul liber şi cunoscut sub diferite denumiri zonale (Priveghiul cel Mare, Alimori, Hodaite, Opaiţ, Refenea şi altele). Momentul culminant al acestei sărbători nocturne era, în unele sate, sacrificiul şi încinerarea divinităţii sezoniere simbolizată de un lemn (prăjina) împodobit cu panglici şi haine vechi sau de o mascotă confecţionată din paie de grîu. În prima parte a ciclului (Săptămîna Nebunilor) timpul îmbătrîneşte şi se degradează neîncetat: apar mascaţii (Mascaruşi, Farsangari, Corni); cuvintele şi expresiile licenţioase, abundă elementele orgiastice (excese de mîncare, băutura, distracţie), se strigă fetele nemăritate, se întorc spiritele morţilor care sunt îmbunate cu pomeni (Sîmbata Parinţilor, Moşii de larnă, Moşii de Piftii, Moşii cei Mari) şi culminează cu moartea şi încinerarea simbolică a divinităţii adorate în noaptea Lăsatul Secului de Paşte. În a doua parte a ciclului (Săptămîna Caii lui Sîntoader) viaţa intră în normal: spaţiul este purificat cu ajutorul Cucilor, Sîntoaderilor şi focurilor rituale (roata de foc, hodaitele etc.), se fac urări de sănătate şi rod bogat, se împacă şi se iartă oamenii, care dau dovadă de toleranţă şi îngăduinţă etc. Nu lipsesc vrăjile şi descîntecele de ursită, alimentele rituale (oul fiert sau copt, piftiile, plăcintele, „cuci", „brăduţi", coliva lui Sîntoader), actele de purificare a corpului (Înăcritul Borşului) şi altele.

Ion Ghinoiu
Obiceiuri populare de peste an

  Vezi:
    -  Traditii la moldoveni