Blagoveştenie, ziua cînd Biserica creştină celebrează vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril că va naşte Fiul fără înaintaşi, Iisus Hristos, sinonimă cu Buna-Vestire. Sărbătoarea, fiind situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, cînd sosesc rîndunelele şi începe cucul a cînta este numită în Calendarul Popular şi Ziua Cucului. La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de puriflcare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lîngă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămîie şi cîrpe arse a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini şi livezi; scoaterea din lăzi a straielor şi ţesăturilor la aerisit. Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu ţuică; ameninţarea cu securea a pomilor fructiferi că vor fi tăiaţi dacă nu rodesc (Banat, Transilvania). În alte zone ziua de Blagoveştenie era însă considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor: nu se puneau cloştile sau se credea că din ouale ouate în această zi nu ies pui; vacile nu se „goneau"; nu se semăna porumbul (Moldova, Bucovina). În schimb, în vestul ţării se obişnuia să se altoiască pomii, iar în nord, unde primăvara soseşte mai tîrziu, să se scoată stupii de la iernat. Blagoviştenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi pentru previziuni meteorologice. Femeile strîngeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită în practicile de medicină şi cosmetică populară. Importanţa sărbătorii este subliniată de sacrificiul peştelui care se manancă, indiferent dacă ziua este de post sau de dulce.

Ion Ghinoiu
Obiceiuri populare de peste an

  Vezi:
    -  Traditii la moldoveni