Un moment important in marele ciclu al obiceiurilor de peste an era, in zona noastra, din cele mai vechi timpuri, sarbatoarea Rusaliilor.Numele Rusaliilor pastreaza amintirea uneia dintre cele mai grandioase sarbatoriri ale naturii. Pe plaiurile Taciei si ale Phrygiei, patria rozelor si a vinului, unde contrastele intre anotimpuri erau atit de izbitoare, reintoarcerea verii a fost celebrata cu un fast deosebit de populatia traca. Multimea cuprinsa de o adevarata nebunie a dansului, cu capetele impodobite cu flori, inunda gradinile si dumbravile inflorite si, in sunetele muzicilor si cintecelor, se invirteau hore si alte dansuri bahice, care se transformau in adevarate orgii. Timpul cel mai potrivit pentru aceasta serbare au fost zilele infloririi rozelor in mai sau iunie, cind vegetatia exuberanta atingea culmea dezvoltarii sale, in pragul zilelor calde ale verii, cind aceasta pompa de flori va fi schimbata in curind in belsug datator de fructe. De la acest cult al rozelor a primit aceasta serbare denumirea de Rosalia.

Pentru cunoasterea istoricului acestei sarbatori in zona noastra, dincolo de cercetarile etnografice si folclorice, este foarte important un document din secolul al XIII-lea care descrie obiceiul Rusaliilor in sudul Macedomiei. Documentul provine de la Demetrios Chromatianos, arhiepiscop de Ohrida:”Cei din thema Moliscos, spune documentul, pornind cutare si cutare dind fuga la preasfinta biserica a lui Dumnezeu si infatisindu-se preasfintitului nostru stapin, Arhiepiscopul intregii Bulgarii, ii destainuira urmatorul pacat, spunindu-i ca in tinutul lor e un vechi obicei care se cheama Rusaliile, ca in saptamina dupa a cincizecea zi de la Pasti se aduna cei mai tineri si cutreiera satele din tinut si cu niste recitari si danturi si sarituri agitate si cu obscenitati de teatru cer in folosul lor daruri de la locuitori. Si au pornit si acestea in vara de acum intocmindu-se si pregatindu-se ca sa joace astfel teatru prin tara; in timp ce se infatisau insa, doi dintre ei s-au departat la o stina de oi, unde ajungind cerura brinza. Dar acela scumpindu-se la darnicie, ei incercara a lua cu sila, si s-a iscat cearta intre dinsii, ajungind pina la bice, caci unul dintre cei doi comedianti, cu numele de Chryselos, izbind cu un lemn pe pastor, acela indata trase cu cutitul si-l implinta in pintecele agresorului, incit nici o clipa nu mai fu intre moarte si cutit, caci omul muri la moment.

Si de data aceasta, protestele bisericii impotriva “pacatoaselor purtari ale poporului” care isi pastra vechile obiceiuri sint un important document folcloric. Precizia cu care se relateaza faptul concret este o garantie a autenticitatii descrierii. Obiceiul descris seamana cu unele obiceiuri care se mai pastreaza si azi la popoarele din Balcani si, deci lipsesc amanunte care ne-ar fi pretioase pentru identificarea faptelor folclorice, atmosfera ne aminteste de cea pe care o intilnim in satele noastre atunci cind se joaca Calusul.

Sub numele de ziua Rusaliilor se intelege in Moldova sarbatoarea Sfintei Treimi, ce cade luni si marti, la cincizeci de zile dupa Pasti, unii o mai numesc si Troita, dupa limba vechilor carti bisericesti.in unele parti, tot in Moldova, sarbatoarea Rusaliilor tine trei zile, sarbatorindu-se si miercuri. in Ardeal, Rusaliile tin tot trei zile, dar incep de duminica.

Aceasta sarbatoare nu are intru nimic a face cu alta sarbatoare necrestina, pe care o cinstesc unii romini din Bucovina sub numele de Rusalii sau Pastele Rohmanilor: ea cade miercuri in a IV-a saptamina dupa Pasti, adica injumatatirea cincizecimii.

De sarbatoarea Rusaliilor tin o seama de credinte si obiceiuri: unele din ele sint in legatura cu cele noua saptamini de dupa Pasti, cit timp dureaza cele noua Joi.
in zilele Rusaliilor nu se lucreaza nimic, nici imprejurul casei, nici la cimp, caci este primejdios. Pe cel care Rusaliile il gasesc lucrind il orbesc, il ologesc sau il mutesc. in Tara Romineasca se zice ca daca Rusaliile il gasesc pe cineva lucrind il iau din calus. Ele il pot chiar inebuni.

in ziua de Rusalii lumea se straduie sa inlature orice cearta sau gilceava, caci cel ce se apuca de gilceava e luat in virtesugul Rusaliilor.

Pentru a preintimpina neajunsurile care vin din senin, rominii poarta de Rusalii pelin la briu; multi pun pelin si in casa pe la use, icoane si ferestre, ca sa fie casa si gospodaria ferita de Rusalii.

Ptin alte parti este credinta ca usturoiul are o mare putere impotriva Rusaliilor. Pentru aceasta, la Rusalii, se poarta de catre romini cite trei fire sau catei de usturoi.
Rusaliile sint cele din urma zile in care gospodina mai poate face pasca. De aici inainte si pina la Pasti, acest lucru nu mai este ingaduit. in schimb sint slobode femeile sa culeaga tot soiul de buruieni de leac, ceea ce nu s-a putut face in decursul cincizecimii luminate, cind toate plantele erau piscate de Rusalii.

Vraji si descintece de Rusalii

Romincile cunosc vraji si descintece care salveaza pe cei primejduiti de Rusalii. Vraji si descintece de acest fel sint fara numar.
Descintece de Rusalii, din comuna Docani, judetul Tutova:

“A plecat (cutare)
Pe cale,
Pe carare,
Pe drumul mare,
Si cind la dealul cananaului,
Sub umbra norului,
in zapodia rugului,
in helistea vintului,
Iaca acolo:
Anania Santasia
Si cu soru-sa Irodia,
Doamna Zinelor,
La un copac frunzos,
Cu tatal lor,
Cu fratii lor,
Cu surorile lor,
Cu toate neamurile lor.
Sedea jos si minca
Si din revolvere da
Si pe cine intilniea,ologeia.”

 Autor: Cristina Fialcovschi