Eugen Doga: compozitor, academician, patriot (fişă biografică, mp3/video)


Anul, data şi locul naşterii:

1937 - născut la 1 Martie, satul Mocra (Transnistria), R. Moldova, în familia ţăranilor moldoveni Mitri (Dumitru) şi Lisaveta (n. Vizer).

Studii:

  • 1943 - 1951 – şcoala primară din satul Mocra.
  • 1951 - 1955 – Şcoala de muzică (liceu) de la Chişinău, clasa violoncel, prof. Pablo Giovanni
  • Baccini.
  • 1955 - 1960 – Conservatorul de Stat de la Chişinău, clasa violoncel, prof. Grigore Hohlov.
  • 1960 - 1965 – Institutul de Arte de la Chişinău, clasa compoziţie şi teorie a muzicii, prof.
  • Solomon Lobel. Cursuri de dirijat simfonic.

Activitate profesională:

  • 1957 - 1962 – violoncelist în Orchestra Radiodifuziunii de la Chişinău.
  • 1962 - 1963 – profesor la Şcoala de muzică „Eugen Coca”, Chişinău.
  • 1963 - 1967 – profesor la Şcoala de muzică „Ştefan Neaga” de la Chişinău,
  • redactor muzical la editura „Cartea moldovenească”, Chişinău.
  • 1967 - 1971 – funcţionar la Ministerul Culturii, responsabil de viaţa muzicală din
  • RSS Moldovenească.
  • 1971 - prezent – liber-profesionist,colaborează cu cele mai prestigioase studiouri de film de la
  • Moscova, Kiev, Minsk, Bucureşti, Taşkent, Baku, Vilnius.

Activitate politică:

1989 - 1991 – deputat în Congresul deputaţilor poporului din URSS, Moscova, ultimul Parlament sovietic.

Familia:

  • 1962 - se căsătoreşte cu Natalia Alexandrova, originară din Moscova.
  • 1966 - se naşte fiica Viorica.
  • 2001 - se naşte nepoţelul Dominic-Dumitru.

II

Debuturi (toate la Chişinău):

  • 1957 - debut în calitate de compozitor cu Orchestra Radiodifuziunii, cîntecul „Floare dalbă
  • de livadă”, interpretat de Maria Bieşu, actuala primadonă a Operei Naţionale.
  • 1959 - debut în muzica populară cu Taraful condus de Isidor Burdin, aranjament, cîntecul
  • „La oglindă”, versuri de George Coşbuc, interpretat de artista Ludmila Mişov.
  • 1963 - debut în muzica de cameră, cvartet de coarde nr.1 (în total cinci cvartete).
  • 1967 - debut în muzica de film, comedia „Se caută un paznic” după „Ivan Turbincă” de Ion
  • Creangă, regizor - Gheorghe Vodă, scenarist - Vlad Ioviţă.
  • 1968 - debut în muzica de teatru, spectacolul „Radu Ştefan, întîiul şi ultimul” după piesa lui
  • Aureliu Busuioc, regizor - Ion Ungureanu.
  • 1972 - debut în romanţe, „Misterele nopţii”, versuri Mihai Eminescu, Sofia Rotaru.
  • 1983 - debut în muzica de balet, baletul „Luceafărul” după Mihai Eminescu, libret de
  • Emil Loteanu (în total trei balete).

O statistică a operelor muzicale:

  • O simfonie (1967 - 1969);
  • Un poem simfonic – „Mama” după motivul linogravurii lui Aurel David (1965);
  • Un poem vocal-simfonic – „Lie-Lie-ciocîrlie” („Trăiască soarele”), versuri Grigore Vieru (1985)
  • Două uverturi pentru orchestră simfonică (1958 şi 1984);
  • Trei balete: „Luceafărul” (1983), „Venancia” (1989) şi „Regina Margot” (1995);
  • Cinci cvartete de coarde pentru orchestră de cameră (1963, 1973, 1983, 1993, 2004);
  • Şase cantate vocal-simfonice (1968 - 1987);
  • 12 coruri a cappella, inclusiv două în 1973 pe versurile lui Mihai Eminescu: „Dintre sute de catarge” şi „Dorinţa” (1967 - 1989);
  • Muzică de film (1967 - prezent) – peste 200 de filme: artistice, de animaţie, documentare, televizate;
  • Muzică de teatru (1968 - 1986) – 13 spectacole;
  • Piese instrumentale (1967 - prezent) – circa 40: pentru pian, violoncel, acordeon, nai, flaut, vioară, pentru ansamblu de viorişti, clavecin, trompetă, saxofon;
  • Romanţe – circa 60, inclusiv opt romanţe pe versurile lui Mihai Eminescu pentru voce şi pian (1972 – 2002);
  • Şase lieduri pe versurile lui Mihai Eminescu pentru voce, cor şi orchestră simfonică (1981);
  • Valsuri – circa 60;
  • Tangouri – 10;
  • Muzică uşoară (1957 - prezent) – peste 200 de cîntece;
  • Prelucrări orchestrale şi vocale pe motive populare româneşti (1959 – 1971) – circa 30 de cîntece.
  • A practicat toate genurile muzicale clasice, cu excepţia muzicii de operă.
  • A scris muzică în diverse stiluri naţionale pentru:
  • R. Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bielorusia, Lituania, Kirghizia, Uzbekistan, Afganistan, China, Bulgaria, Iugoslavia, Cipru, Polonia, Germania, Marea Britanie, SUA;
  • piese inspirate de muzica spaniolă şi latino-americană.
  • I-au apărut discuri şi CD-uri în:
  • Rusia, România, Bulgaria, Cehia, Italia, Germania, Franţa, Finlanda, Japonia, R. Moldova.

III

Cele mai cunoscute opere muzicale:

  • „Ritmurile oraşului” (trei piese orchestrale, 1967);
  • „Codrii mei frumoşi” (cîntec, versuri Petrea Cruceniuc, Ludmila Mişov, 1968);
  • „Oraşul meu” (cîntec, versuri Gheorghe Vodă, din filmul televizat „Chişinău, Chişinău”, Sofia Rotaru, 1971);
  • „Cred în ochii tăi” (cîntec, versuri Ion Podoleanu, din spectacolul „Ce frumoasă este viaţa”, Ion Suruceanu, 1971);
  • „Balada” (piesă instrumentală, vioară şi orchestră, din spectacolul „Păsările tinereţii noastre” de Ion Druţă în regia lui Ion Ungureanu, 1972);
  • „Florile dragostei” (cîntec, versuri Anatol Ciocanu, Maria Codreanu şi Ion Suruceanu, 1972);
  • „Nunta veselă” (cîntec, versuri populare, Nadejda Cepraga, 1972);
  • „Sonet” (piesă orchestrală, 1973);
  • „Nistrule, mîndria mea” (cîntec, versuri Gheorghe Vodă, Nadejda Cepraga, 1973);
  • „Copilărie, luncă de argint” (cîntec, versuri Emil Loteanu, Ştefan Petrache, 1973);
  • „Mne prisnilsia şum dojdia” – „Am visat ropotul ploii” (cîntec, versuri Vladimir Lazarev, Nadejda Cepraga şi Vadim Konnov, 1975);
  • „Nană Ţoha”, „Mărul”, „Brişca”, „Mamă, mor” (cîntece din filmul artistic „Şatra” în regia lui Emil Loteanu, 1976);
  • „Drumul”, „Cireşul”, „Final” (piese orchestrale din filmul artistic „Şatra” în regia lui Emil Loteanu, 1976);
  • „Eterna” (piesă instrumentală din spectacolul „Biserica albă” de Ion Druţă în regia lui Ion Ungureanu, 1984);
  • „Vals” (piesă orchestrală din filmul artistic „Dulcea şi tandra mea fiară” în regia lui Emil Loteanu, 1978);
  • „Pîrîiaşul” (piesă orchestrală pentru acordeon şi orchestră din filmul artistic „Olimpiada de primăvară” în regia lui Isaak Magiton, 1979);
  • „Meditaţie” (cîntec, versuri Grigore Vieru, Iurie Sadovnic, 1980)
  • „Aşteptare” (piesă orchestrală din filmul artistic „Mercedes-ul scapă de urmărire” în regia lui Alexandr Muratov, 1980);
  • „Maria, Mirabela” (cîntec, versuri Grigore Vieru din filmul de animaţie cu acelaşi nume în regia lui Ion Popescu-Gopo, Mihai Constantinescu, 1981);
  • „Paşi cunoscuţi” (piesă orchestrală din filmul artistic „Soţia pictorului” în regia lui Alexandr Pankratov-Belîi, 1981);
  • „Luceafărul” (balet în două acte, şapte tablouri, libret de Emil Loteanu, 1983);
  • „Cascada pariziană”, „Lebăda”, „Dansul în piaţă”, „Adagio”, „Copilăria” (piese orchestrale din filmul artistic „Anna Pavlova” în regia lui Emil Loteanu, 1983);
  • „Curcubeul alb” (cantată, versuri Emil Loteanu, 1984);
  • „De-aş avea”, „O, rămîi” (romanţe, versuri Mihai Eminescu, Mihail Munteanu şi Maria Bieşu, 1984);
  • „Orice femeie e frumoasă” (cîntec, versuri Grigore Vieru, Anastasia Lazariuc, din filmul „Vreau să cînt”, 1984);
  • „Asfinţitul posomorît” (piesă orchestrală din filmul artistic „Ciocnirea” în regia lui Isaak Slidovker, 1984);
  • „Ochiul tău iubit”, „Dorinţa” (romanţe, versuri Mihai Eminescu, Maria Bieşu, 1985);
  • „Dina” (piesă orchestrală la saxofon, filmul artistic „Valentin şi Valentina” în regia lui Gheorghi Natanson, 1985);
  • „Cîntă-mă amor” (cîntec, versuri Grigore Vieru, Nadejda Cepraga, 1987);
  • „Măicuţa mea” (cîntec, versuri Grigore Vieru, Anastasia Lazariuc, 1988);
  • „Plimbarea” (muzică orchestrală din filmul artistic „Stele peste mare” în regia lui Vladimir Zaharov, 1992);
  • „Trandafirii împuşcaţi” (piesă orchestrală din filmul artistic „În drum spre Murom” în regia lui Fiodor Petruhin, 1993);
  • „Magestic marsh” (cîntec, versuri Aureliu Busuioc, 1994);
  • „Rendez-vous”, „Preludiu”, „Tangou la terasă”, „Viraje”, „În zadar…” (piese orchestrale din filmul artistic „Patul lui Procust” după romanul lui Camil Petrescu, regia - Sergiu Prodan şi Viorica Meşina, 1995);
  • „Rondo”, „Salonul”, „Hughenoţii” (piese orchestrale din serialul televizat „Regina Margot” după romanul lui Alexandre Dumas-tatăl, în regia lui Alexandr Muratov, 1996).

IV

Publicaţii de autor şi/sau coautor:

  • Manualul „Teoria elementară a muzicii” în colaborare cu Loghin Ţurcanu, două ediţii în limba română (1970 şi 1991 ed. „Lumina”, Chişinău).
  • Aproximativ 150 de culegeri de cîntece şi romanţe publicate în RSSM şi URSS.
  • Douăsprezece culegeri de piese instrumentale editate în Federaţia Rusă.
  • Interviuri, articole, eseuri, proză scurtă – în presa periodică, la Radio TV.

Despre autor:

  • Prezent în enciclopedii editate în R. Moldova, România, Rusia, multe alte ţări.
  • Prezent în antologia „Compozitorii sec. XX”, alături de George Enescu (62 compozitori), Sankt Petersburg, 2001.
  • Monografii, biografii, apărute la Chişinău şi Moscova.
  • Articole, interviuri, emisiuni în mass-media din R. Moldova şi de peste hotare.
  • Filme documentare televizate.

Afilieri:

  • 1966 - membru al Uniunii Compozitorilor de la Chişinău.
  • 1968 - membru al Uniunii Cineaştilor de la Chişinău.
  • 1974 - membru al Uniunii Compozitorilor de la Moscova.
  • 1975 - membru al Uniunii Cineaştilor de la Moscova.

Titluri ştiinţifice, onorifice:

  • 1991 - academician, membru titular al Academiei de Ştiinţe de la Chişinău.
  • 1997 - membru al Academiei Internaţionale de Creaţie, Moscova.
  • 2000 - Doctor Honoris Causa al Academiei Internaţionale de Drept Economic şi Artă a Filmului, Chişinău.
  • 2006 - membru titular al Academiei de Ştiinţe şi Arte „Petru cel Mare” de la Sankt Petersburg („Petrovskaia Akademia”).

Distincţii:

  • 1974 - Maestru în artă al RSSM.
  • 1980 - laureat al Premiului de Stat al RSSM.
  • 1984 - Artist al Poporului din RSSM.
  • 1984 - laureat al Premiului de Stat al URSS.
  • 1987 - Artist al Poporului din URSS.
  • 1997 - Ordinul Republicii, distincţia de Stat supremă a R. Moldova.
  • 1998 - Medalia „S.I. Vavilov” (savant), Rusia.
  • 1998 - Medalia de aur „Omul mileniului. 2000”, SUA.
  • 2000 - (12 ianuarie) Medalia comemorativă „Mihai Eminescu”, Preşedintele României.
  • 2000 - (15 ianuarie) Diploma de onoare „Mihai Eminescu”, Fundaţia „Mihai Eminescu” şi
  • Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Bucureşti.
  • 2000 - (15 iunie) Medalia „Mihai Eminescu”, Preşedintele R. Moldova.
  • 2000 - Ordinul „Mecenatul secolului”, Rusia.
  • 2004 - Ordinul Steaua României în grad de Comandor, distincţia de Stat supremă a României. 2004 - Medalia „Serviciul credincios în beneficiul patriei” („Za userdie vo blago otecestva”),
  • Rusia.
  • 2004 - Medalia „Viktor Rozov” (dramaturg), Rusia.
  • 2005 - Medalia „Mihailo Lomonosov”, Rusia
  • 2006 - Ordinul „Petru I”, Rusia.
  • 2007 - Medalia „Dimitrie Cantemir”, distincţia supremă a Academiei de Ştiinţe din R.
  • Moldova.
  • 2007 - Medalia Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (WIPO) pentru realizări
  • remarcabile în arta muzicală, Geneva.

Premii, trofee (selectiv):

  • 1972 - „Scoica de argint”, Festivalul Internaţional de film de la San Sebastian, Spania
  • (împreună cu Emil Loteanu pentru „Lăutarii”).
  • 1976 - „Scoica de aur”, Festivalul Internaţional de film de la San Sebastian, Spania,
  • (împreună cu Emil Loteanu pentru „Şatra”).
  • 1982 - „Punguţa cu doi bani” pentru muzica din filmul de animaţie „Maria, Mirabela” –
  • Premiul Naţional al României acordat în cadrul Festivalului filmului pentru copii, Piatra
  • Neamţ.
  • 1991 - „Music party BRNO”, Grand Prix (trofeu de cristal) al Festivalului Internaţional al
  • muzicii de film, pentru contribuţie substanţială la muzica de film, Cehia.
  • 2001 - Gala filmului moldovenesc sec.XX, premiu pentru muzica de film, Chişinău.
  • 2001 - Trofeul Festivalului de film de la Yalta, pentru muzica din filmul artistic „Domnilor
  • artişti”, Ucraina.
  • 2001 - „Ovaţia”, Premiul Naţional al Federaţiei Ruse pentru întreaga activitate.
  • 2003 - „Tezaurul Patriei” („Sokrovişniţa Rodinî”), premiu, Rusia.
  • 2005 - „Meerim”, Premiul Naţional al Republicii Kîrgîstan pentru caritate, Bişkek.
  • 2005 - „Doktor Vaţlav” („Cheia sol”), Premiul Naţional al Federaţiei Ruse pentru contribuţia
  • substanţială în muzica de film.
  • 2006 - „Excellency award”, Premiul de Excelenţă al Festivalului producătorilor de film
  • independent, Constanţa.


CV realizat de Luminiţa Dumbrăveanu, jurnalist, scriitor, publicat în volumul monografic ”Eugen Doga. Compozitor, academician”, colecţia Academica a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, editura „Ştiinţa”, anul 2007