Una albă, alta roşie (VIDEO)
De Ecaterina Ţurcanu, Valentin Balan/ Chişinău / Moldova.ORG/ -- Mărtişorul era şi este pentru toţi sărbătoarea naţională a primăverii, a tradiţiilor, a credinţelor şi a obiceiurilor, transmise din generaţie în generaţie.
Prima zi de Martie a fost şi va rămâne ziua Mărţişorului, etimologia acestui cuvânt fiind legată de luna în care acesta se sărbătoreşte.
Obiceiul Mărţişorului îşi are originile în credinţele şi practicile sărbătorilor româneşti închinate zeului Marte, zeu al recoltelor, cât şi în sărbătorile tracice, dedicate lui Marsyas Silen, zeu agrar.
Mărţişoarele tradiţionale sunt formate din două fire împletite, unul având culoarea albă, celălalt - roşie. Firul alb este simbolul iernii, care tocmai a trecut, iar firul roşu semnifică venirea dragostei, şi respectiv - primăverii. Îmbinarea celor două culori reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.
De obicei, bărbăţii sunt cei care oferă Mărţişoare, dar acestea pot fi dăruite şi de persoanele de sex feminin prietenelor, colegelor sau rudelor, în dimineaţa zilei de 1 martie. Conform credinţei populare, cine poartă Mărţişor va fi sănătos şi va avea noroc.
Mărţişorul se poartă până în momentul în care înfloresc trandafirii sau vişinii. Se crede că, dăcă pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci când Mărţişorul este aruncat după o pasăre, purtătorul va fi uşor precum pasărea.
Mărţişorul rămâne a fi printre unicile tradiţii naţionale care s-au păstrat până în prezent.
Tradiţia Mărţişorului rezistă secole de-a rândul influenţelor din occident, rămânând a fi simbol al primăverii şi al prosperităţii.
Comentarii