Originea Sărbătorii „Paştele Blajinilor”

pastele blajinilor

Paştele Blajinilor este o sărbătoare specifică Bisericii Ortodoxe Ruse, fiind celebrată şi în unele zone din România. Însăşi etimologia acestei sărbători este de origine slavonă. Sărbătoarea „Пасха блаженных”, numită la ruşi mai des «Радоница», a fost tradusă în româneşte cu numele de „Paştele blajinilor”, ceea ce ar însemna „Paştele celor fericiţi” sau „Paştele celor adormiţi”.
 
Poporul a simţit necesitatea de a împărtăşi bucuria învierii Mântuitorului Hristos cu rudele şi prietenii care au răposat. Creştinismul ortodox îşi fundamentează învăţătura eshatologică pe credinţa în învierea generală a tuturor după venirea apocalipsei: „Cei ce au făcut cele bune spre învierea vieţii şi cei ce au făcut cele rele spre învierea osândirii” (Ioan 5, 29).

Iniţial „Paştele Blajinilor” era sărbătorit în lunea de după prima duminică de la Paşti. Biserica a ales anume această zi din motivul că pe parcursul Săptămânii Luminate (prima săptămână de după Paşte)  nu se pomenesc cei adormiţi, iar slujba de înmormântare are un specific deosebit în această perioadă. Din cauza afluxului mult prea mare al credincioşilor la cimitir s-a înrădăcinat în multe localităţi tradiţia de a se celebra Paştele Blajinilor şi în ziua de duminică.

În Rusia ziua pomenirii celor adormiţi este sărbătorită marţi. Datorită puternicei influenţe a spiritualităţii monahale sărbătoarea a fost mutată pentru ziua de marţi, întrucât luni este zi de post în multe mănăstiri ruseşti.

În perioada sovietică a fost interzisă celebrarea Paştelui Blajinilor, de aceea mulţi se duceau la cimitire pe data de 9 mai, când se comemorau eroii căzuţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1990, Parlamentul RSSM a adoptat decizia ca „Paştele Blajinilor” să fie zi liberă. 

Moldova.ORG

Abonează-te la: RSS, Email

Comentarii