Moldova: Libertate de exprimare redusă și presă parțial liberă
Piața media din Republica Moldova este una destul de bogată și variată, chiar dacă există anumite lacune când vine vorba de libertatea presei. Cea mai dificilă situație se regăsește în regiunea transnistreană.
Cazul jurnalistului Ernest Vardanean este incidentul cu cea mai mare rezonanță în materie de libertate a presei din Moldova. Jurnalistul a fost condamnat la 15 ani de închisoare în luna aprilie 2010 pe motiv că ar fi „spionat în favoarea Moldovei”. Vardanean a fost grațiat de către așa-numitul președinte al regiunii la acea vreme, Igor Smirnov.
Cele mai grave incidente cu care s-au confruntat instituțiile media din Moldova au avut loc în timpul protestelor violente din aprilie 2009 când mii de cetățeni au ieșit pe străzile Chișinăului pentru a contesta rezultatele alegerilor. Protestatarii, în mare parte tineri, s-au organizat pe internet. În momentul în care numărul protestatarilor a crescut semnificativ, puterea de la Chișinău a suspendat accesul la principalele rețele de socializare precum Facebook, Twitter, Odnoklassniki și altele.
În timpul protestelor violente, câțiva bloggeri au fost bătuți și arestați, ziariști de la publicațiile locale și internaționale au fost reținuți, iar emisia unor posturi de televiziune incomode conducerii a fost suspendată. Site-urile de știri au fost blocate, iar accesul la internet a fost restricționat în anumite regiuni.
Postul de televiziune Pro TV s-a confruntat cu probleme serioase în urma cărora transmisiunea TV le-a fost suspendată, iar site-ul acestora a devenit indisponibil. Soluția identificată de aceștia a fost mutarea știrilor pe serverul siteului Pro TV București pe durata protestelor.
Alte surse de informare, precum portatul UNIMEDIA a lansat și o versiune a siteului în engleză oferind actualizări în timp real de la fața locului. Aceștia au fost, de asemenea, nevoiți să treacă de la extensia ”.md” la cea de ”.info”, deoarece versiunea anterioară a fost suspendată temporar de către Serviciile de Securitate ale țării.
Corespondenților internaționali de la Associated Press, AFP și Reuters nu li s-a permis accesul în țară, în timp ce alți jurnaliști au fost expulzați din Moldova.
Potrivit asociației Reporteri fără Frontiere, Moldova se poziționează pe locul 53 din 179 în cel mai recent clasament al libertății presei. Freedom House i-a acordat Republicii Moldova 3 puncte și un statut de țară cu presă „parțial liberă” pentru anul 2011.
Misiunea Organizației Națiunilor Unite din Moldova consideră că țara încă se confruntă cu probleme serioase precum amenințări la adresa jurnaliștilor care își fac meseria corect, libertatea presei este încălcată atunci când vine vorba despre relatarea temelor dificile, iar uneori diversitatea opiniei nu este respectată.
„Am susținut multiple eforturi în domeniul libertății presei, precum oferirea de consultanță în domeniul dreptului internațional în cazul înterzicerii postului național de televiziune Moldova 1 de a difuza un film despre drepturile comunității LGBT, la fel și susținerea reformării Societății Publice TeleRadio Moldova,” a declarat pentru Moldova.ORG Claude Cahn, Consultantul ONU în Drepturile Omului.
Oficialul ONU a subliniat faptul că Misiunea lucrează împreună cu câțiva jurnaliști din Moldova pentru a spori diversitatea subiectelor difuzate în presă.
„Lucrăm foarte strâns cu un grup de jurnaliști în scopul consolidării diversității. De asemenea, am intensificat colaborarea cu instituțiile media din Transnistria în încercarea de a consolida calitatea și independența sectorului media de acolo”, a menționat Claude Cahn.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay a declarat, în timpul vizitei sale în Moldova în noiembrie 2011, că Moldova a înregistrat progrese semnificative și că au fost făcuți pași majori în materie de reforme în domeniul libertății presei. Chiar dacă lucrurile s-au îmbunătățit, Înaltul Comisar a specificat că există încă anumite preocupări în acest sens.
„Sunt foarte îngrijorată de amenda usturătoare dată săptămânalului Ziarul de Gardă. Simpla amenințare cu această amendă are un efect deranjant asupra mass-mediei independente. Astfel de măsuri sunt incompatibile cu societățile democratice care se bazează pe statul de drept”, a mai spus Navi Pillay.
Valentina Ursu lucrează în cadrul redacției de la Chișinău a postului de Radio Europa Liberă. Jurnalista este de părere că societatea civilă nu are o atitudine tocmai pozitivă față de ziariști.
„Felul în care lucrează presa din Moldova ţine de un complex de inferioritate. Populația, în special cea de la ţară, se exprimă urât faţă de jurnalişti. Nimeni nu o să iasă în stradă să susţină jurnaliştii. Mai este vorba despre profesionalismul ziariştilor și solidaritatea lor”, a explicat Valentina Ursu pentru Moldova.ORG.
Deși Moldova are o presă parțial liberă, jurnalista consideră că pe piața din Moldova există multe mijloace media și opinii diverse.
„Sigur că există pluralism, există mai multe mijloace media şi opinii, doar că asta nu înseamnă că există liberate de exprimare. Dar, nivelul de libertate a presei a crescut şi nu numai pentru că Alianța pentru Integrare Europeană este la putere,” a spus Valentina Ursu.
De Valeriu Gonța
Comentarii