Constantin Brâncuşi, cel mai mare sculptor al secolului XX
De Silviana Suruceanu/ Chişinău / Moldova.ORG/ -- Astăzi, 19 februarie, sărbătorim 135 de ani de la naşterea marelui sculptor român, Constantin Brâncuşi.
Constantin Brâncuşi a contribuit la înnoirea limbajului şi viziunea plastică, în sculptura contemporană.
Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avantgardei pariziene.
Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi.
Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.
Prima sa lucrare a fost numită Bustul lui Vitellius şi obţine menţiune onarabilă. După care urmează Ecorşeu, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc.
Acestei lucrări i se atribuie medalie de bronz şi este folosită în şcolile româneşti de medicină.
Brâncuşi ajunge în Paris, în 1904, unde reuşeşte la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts.
Aici el îşi expune pentru prima dată lucrările sale şi creează prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, culminând cu Poarta Sărutului parte a Ansamblul Monumental.
Până în 1914, participă cu regularitate la expoziţii colective din Paris şi Bucureşti, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnişoara Pogany.
În 1914, Brâncuşi deschide prima expoziţie în Statele Unite ale Americii la Photo Secession Gallery din New York City, care provoacă o enormă senzaţie.
În România, în epoca realismului socialist, Brâncuşi a fost contestat ca unul din reprezentanţii formalismului burghez cosmopolit.
Totuşi, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din Bucureşti s-a deschis prima expoziţie personală Brâncuşi din Europa.
Abia în 1964 Brâncuşi a fost „redescoperit” în România ca un geniu naţional şi, în consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunoştinţei) fără sfârşit, Masa tăcerii şi Poarta Sărutului a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac şi fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat.
În opera sa, Brâncuşi a oglindit felul de a gândi lumea a ţăranului român.
Prin obârşia sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradiţiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti.
Brâncuşi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realităţii.
Constantin Brâncuşi s-a stins din viaţă în 1957, mărturisind că, moare cu inima tristă că nu se poate întoarce în ţara sa.
Comentarii