Basarabia - 1812. Problemă naţională, implicaţii internaţionale
„Basarabia - 1812. Problemă naţională, implicaţii internaţionale”, acesta este genericul conferinţei ştiinţifice internaţionale care şi-a ţinut lucrările în zilele de 14-16 mai curent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Chişinău şi la Iaşi, România. Evenimentul se înscrie în şirul acţiunilor privind consemnarea celor 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti între Rusia şi Poarta Otomană, în urma căruia partea Moldovei de la Est de Prut, Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus.
Evenimentul ştiinţific a avut loc sub egida Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Academiei Române şi întruneşte istorici din peste 10 ţări, precum: România, Rusia, Polonia, Ucraina, Italia, Turcia, Austria, Letonia, Finlanda, Lituania şi Republica Moldova. O contribuţie substanţială în organizarea evenimentului au avut-o Institutul Cultural Român din Chişinău „Mihai Eminescu” şi Departamentul Românilor de Pretutindeni.
La 14 mai 2012 a avut loc deschiderea festivă a conferinţei, la care au participat institutele organizatoare, membri ai AŞM, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, a corpului diplomatic, mediul universitar.
Manifestarea ştiinţifică a fost inaugurată de către directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Gheorghe Cojocaru care a ţinut să menţioneze că acest eveniment ştiinţific de amploare, are ca obiectiv reconstituirea şi aprecierea academică, în baza surselor documentare, a tuturor circumstanţelor de ordin istoric, politic, juridic, social, cultural ale anexării Basarabiei la Imperiul Rus la 1812, precum şi interpretarea de o manieră convingătoare a evoluţiei istorice a acestui spaţiu.
De asemenea, Preşedintele AŞM, academicianul Gheorghe Duca a pus câteva accente care vorbesc despre destinul nostru, venind în acest sens cu un exemplu, expus de marele istoric englez, Eric Hobsbawm, care a ridicat întrebarea: de ce Albania nu este la fel de bogată ca Elveţia? Concluzia unanimă la care s-a ajuns a fost că Albania şi Elveţia s-au dezvoltat în contexte foarte diferite: una dintre ele a avut o poziţie centrală, în Europa Occidentală, în timp ce cealaltă s-a aflat la periferia unei regiuni înapoiate, la fel ca şi Moldova.
„La o distanţă de două secole de la semnarea şi punerea în aplicare a Tratatului de Pace de la Bucureşti, evenimentul în cauză pentru prima dată va fi analizat prin prisma raportului fluctuant dintre factorii de natură obiectivă şi subiectivă, respectiv dintre hazardul istoriei şi caracterul obiectiv al procesului istoric. Rămâne un adevăr incontestabil teza privind caracterul polivalent, multidimensional şi multiaspectual al procesului istoric şi este de datoria istoricilor de profesie de a găsi şi de a da o apreciere cât mai aproape de adevăr variantei concrete în care acesta evoluează”, a specificat Gheorghe Duca.
Petre Guran, istoric, director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, a ţinut să menţioneze că nu trebuie să privim data de 16 mai 2012 ca una aniversară. „Celebrăm nu data de 16 mai, ci libertatea de a dezbate acest subiect istoric din orizonturi ştiinţifice foarte diferite, graţie participanţilor din peste 10 ţări cu orizonturi lingvistice şi culturale diferite”, a remarcat istoricul.
Pe parcursul acestui for academic au venit cu discursuri mai mulţi specialişti care au abordat probleme sensibile ce ţin de momentul anului 1812 şi de transformările ce au avut loc în primele decenii ca urmare acestui act.
După încheierea lucrărilor la Chişinău, acestea continuă pe două secţiuni la Iaşi, în vechea capitală a Moldovei, astăzi, 16 mai 2012, astfel încât, cele două maluri ale Prutului, despărţite unul de altul exact 200 de ani în urmă, sa se regăsească firesc într-o atmosfera deschisă şi în contextul larg al spaţiului general românesc şi european.
Moldova.ORG
Comentarii