Bine ai venit! Online: 80

Moldova





60 de ani de la deportările masive operate de regimul stalinist

06 Iulie 2009
Abonează-te la: RSS, Email

De Ion Surdu

Luni, zeci de persoane au comemorat, în cadrul unui miting, victimele represiunilor şi deportărilor staliniste din 6 iulie 1949. Mai mulţi membri ai Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici din Moldova, dar şi oameni politici au depus flori, mai întâi, la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul capitalei, apoi s-au deplasat, într-un marş de protest, spre scuarul Gării feroviare. Acolo, au păstrat un moment de reculegere în memoria celor care nu s-au mai întors acasă, după care au condamnat actuala politică a guvernanţilor, care nu întreprind nimic pentru a ameliora situaţia victimelor.

Participanţii la miting purtau mai multe pancarte, pe care erau inscripţionate următoarele mesaje: „Tovarăşi comunişti, întoarceţi-ne averile!”, „Armata a 14-a - afară!”, „Desecretizaţi arhiva KGB-ului!”, „PCRM - în afara legii!”. Foştii deportaţi s-au oprit, preţ de câteva minute, şi în faţa Guvernului, scandând „Jos guvernul criminal!” şi „Averea înapoi!”. În timpul marşului, circulaţia transportului de pe bulevardul central n-a fost afectată, coloana de oameni ocupând doar o parte a carosabilului.

La piatra comemorativă din faţa Gării feroviare - aceeaşi piatră lângă care foştii deportaţi plâng în fiecare an -, mitingul a început cu o slujbă oficiată de către un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei în frunte cu protoiereul Ioan Ciuntu. Preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, Valentina Sturza, a amintit, încă o dată, despre dorinţa oamenilor de a avea un monument dedicat victimelor regimului sovietic. „În fiecare an ne adunăm lângă această piatră, unde ne aducem aminte de ororile prin care am trecut, dar nu ştiu din ce cauză un simplu monument întârzie să fie înălţat în memoria celor care nu au mai venit acasă din Siberia”, a menţionat Sturza. Discursuri de solidaritate cu foştii deportaţi au ţinut, de asemenea, politicieni, oameni de cultură, istorici şi rude ale victimelor.

O bună parte a participanţilor la mitingul de comemorare s-au deplasat la Biblioteca „Onisifor Ghibu” din Chişinău, unde, la ora 12.00, şi-a deschis lucrările Conferinţa ştiinţifică comemorativă „60 de ani de la deportările din 6 iulie 1949”, organizată de Asociaţia Istoricilor din Moldova. În cadrul conferinţei au prezentat rapoarte dr. în istorie, conf. univ. Gheorghe Palade, Igor Caşu, Elena Postică. Doctoranda Viorica Olaru-Cemârtan şi-a însoţit comunicarea cu un film bazat pe mărturiile celor deportaţi, în care cei intervievaţi au descris prin grai viu calvarul prin care au trecut. În cadrul dezbaterilor, au luat cuvântul academicianul Alexandru Moşanu, prof. univ. Anatol Petrencu, dr. Svetlana Suveică, Nicolae Ciubotaru şi foşti deportaţi.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, în urma unei decizii a Biroului politic al Comitetului Central al PC al URSS, peste 11 mii de familii, adică peste 35 mii de oameni au fost deportaţi în Siberia. Printre aceştia s-au numărat foşti moşieri, mari comercianţi, persoane acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale” etc. În actul comuniştilor sovietici se specifică: „deportarea să se facă pe vecie”. Iar acestor „deportaţi pe vecie” li s-au confiscat averile şi li s-a interzis să ia cu ei bunuri materiale.
 

Timpul

Etichete:, , , , , , , , , ,